„În ciuda faptului că Ştefan Agopian nu s-a «înrolat», în chip explicit, manifest, în nici una dintre «generaţiile» literaturii noastre contemporane, iar poetica sa, implicită în romanele publicate, îl face greu incadrabil în «şcolile» literare contemporane autorului din punct de vedere istoric, proza sa vine ca o împlinire firească în evoluţia literaturii postbelice din România.” Ruxandra Ivăncescu
Format:
265 p., 130 x 200 mm, necartonat
Anul apariţiei:
2005
fond special / librărie / colecţie particulară / anticariat /
